Uneori

Exista zile cand ma tem de intuneric
la fel de tare cum probabil ca m-as teme
de oricare alt fel de situatie
in care nu as intalni nici strop de variatie
si as vedea doar un "uni" si zero agitatie.

Necunoasterea de sine nu miroase a ...nimic

N-am mai scris de mult...poate de prea mult timp si simt ca toate trairile mele au stat ca intr-o oala sub presiune...Ciudat e, insa, ca atunci cand am stari de beatitudine,de fericire, muza mea are probleme de fertilitate...daca asta e conditia, si totodata explicatia unei creatii prolifice, nu stiu... cert e ca eu nu pot scrie(sau prea putin) cand sunt localizata in fericire...n-as vrea sa cred ca sunt atat de egoista incat sa folosesc acest blog pentru a plange virtual, pentru a gasi compasiune, iar in momentul in care n-am de ce, sa trag monitorul laptopului peste taste, abandonand lumea virtuala pentru prea indestulatoarea realitate...n-as vrea sa cred, si poate, tocmai asa e...si daca e asa, egoismul meu chiar n-are margini! si nici scuze!
Avem adesea o mare problema: ca nu ii cunoastem pe ceilalti. Cand suntem tradati, ne spunem:"si credeam ca il/0 cunosc", cand suntem inselati, ne spunem "de unde as fi putut sa il/o cunosc", cand ne e teama, spunem "dar nici macar nu il/o cunosc prea bine", si multe alte situatii, toate pe aceeas tema, a necunoasterii...de oameni. Insa...necunoasterea de sine...se manifesta, oare? si daca da, cat de des recidiveaza?
Bineinteles, stii ce iti place sa mananci, stii ce oameni iti plac, stii unde iti place sa iti bei cafeaua si la ce filme merita sa mergi, stii ce haine te avantajeaza si ce defecte ai, stii cine iti este prieten si care e punctul tau forte la angajare. Intr-un cuvant, te cunosti. Insa, dragul meu cititor, tocmai ajuns in acest punct se contureaza necunoasterea de sine. Te imparti in clase si subclase, te cataloghezi si etichetezi, te constitui intr-o multime care include si se include in alte multimi, sau care are doar zone hasurate cu alte multimi...mai mari sau mai mici...te intersectezi sau te suprapui..sau treci doar paralel, in planuri diferite, pe un alt Ox, cu alte multimi, sau linii, sau doar puncte...
Si necunoasterea de tine e acolo...cu tine...De ce? Pentru ca tot ce stii tu despre tine (si n-as vrea sa fiu rautacioasa, insa formularea corecta este "ce crezi ca stii tu despre tine") este legat de ceilalti. Conformismul e dozat in functie de domeniu, de gradul/nevoia de intruziune in social, incat se lafaie in tot ceea ce crezi ca e doar exprimarea libera a individualismului din tine(acelasi individualism orgolios care n-o sa te lase acum sa crezi ceea ce citesti, nu-i nimic, cu totii ne pacalim in continuare mergand pe acelasi drum). Da, cunoastem ce suntem pentru ceilalti...sau ce trebuie sa fim pentru ceilalti...si uite cum, acelasi individualism orgolios de mai devreme se jertfeste in mod inconstient pe piedestalul deasupra caruia sta o figura imbracata, cu servieta si mobil, cu parul aranjat si cu pantofi branduiti....exact langa pantofi, sta scris cu litere de tipar "eu, adica animal social".
Poate prea putini ati incercat sa va reconstruiti singuri, adica sa plecati de la tot ceea ce stiti despre voi si, ca pe niste foi de ceapa, sa desfaceti toate clasele si subclasele, sa inlaturati treptat tot ceea ce e in jur si facea parte din definitia propriei existente. Daca filozofia mea stupida si tarzie nu v-ar convinge, macar de amuzamentul exercitiului merita incercat.
"sunt un om, de x ani, lucrez la compania x, am x prieteni, si o masina x, imi place sa fac x1, x2,x3 activitati, in weekend ma uit la x filme....etc", cu putina rabdare putem construi o definitie, spunem noi, destul de completa a ceea ce suntem. In functie de numarul de cuvinte, ajungem la un moment dat la impresia ca noi chiar ne cunoastem...pe noi. Dar daca ai incepe sa stergi...din coada,incet, cuvant cu cuvant, din ce in ce mai aproape de obligatoriul "sunt"....esti doar un om...si uneori simti ca nu stii ce simti sau ca nu stii ce vrei, cand nu te mai legi la ceilalti... atunci realizezi ca te necunosti...

Eu, uneori, ma necunosc pe mine...