Hai sa fim high...ly interested

Recunosc, am probleme mari cu discrepanta dintre impresie si fapt, dintre comportamentul declarat si cel efectiv(ca fapt divers, in cadrul unui proiect realizat in facultate ce folosea ca metoda de cercetare de marketing observarea comportamentului consumatorului corelata ulterior cu sondarea opiniilor, unul din rezultatele reiesite spunea ca desi peste 80% dintre repondenti sustineau ca se spala pe maini inainte de a manca la fast-food, doar 15% dintre ei faceau acest lucru).

Si mai am o problema cu tot ce e comercial si adoptat doar pentru ca e “in tendinte”.
Sa fim seriosi, am trecut de mult de varsta la care ne apucam de fumat sau ne imbatam prima oara pentru a apartine unui grup, unei gasti. Cumva, pe la 17 -18 ani, incepi sa ai perceptii in legatura cu propria valoare, propria existenta. Nu mai esti doar un membru “wanna be”, ci incepi sa ai opinii si sa te doara undeva daca ceilalti sunt contra( intr-adevar, si aici exista nuante, sunt oameni care in toata existenta lor nu se vor putea ridica in picioare pentru a combate ceva in ce ei nu cred, sau exista oameni a caror doza de individualism nu i-a impins nici in adolescenta la acte de conformism.)

Vis-a-vis de acest aspect, ce ma intriga in ultima vreme se intampla pe Facebook. Eu fac parte din grupa mica a acestei retele de socializare, din categoria pasiva a utilizatorilor( aceia care intra rar, scroll-eaza repede pe “home page” si se opresc doar daca vad ceva cu adevarat important; in rest, 0 investigatii prin conturi straine, foarte rare ocazii de cerere a prieteniei cuiva si la fel de rare postari de poze, commenturi, “like”-uri). Si cum omului pasiv ii sta bine cu linistea (J) ma simt de-a dreptul bombardata de invitatii ce vin din toate partile de a ma alatura unei “cauze” on-line. Aceeasi “cauza”, mai multe persoane, aceeasi persoana, mai multe “cauze”. Azi salvam un copil cu grupa sangvina rara, maine Salvam Rosia Montana, poimaine luptam cu etnobotanicele. De fapt, nu facem nimic noi in general, decat munca, casa, club si cafenea, insa pe Facebook suntem activi in tot ce inseamna responsabilitate sociala si veterinara....si, da, mai trimitem si la restul, ca sa fim multi....care nu fac de fapt nimic.

Serios, acum, ati donat vreodata sange? Si nu ma refer intr-o situatie in care erati nevoit sa o faceti(o ruda/prieten care avea nevoie), ci pur si simplu sa donati sange pentru un spital. Daca nu, haieti sa nu mai fim ipocriti...sa lasam “join the cause”, mass-urile pe messenger cu “ o fetita de 3 ani cu grupa AII...” si mail-urile pe aceeasi tema. E clar ca singura actiune e de a pasa de la unul la altul acelasi mesaj pana se pierde printre pixeli. Ba mai mult, se pierde mult din credibilitatea unui astfel de mesaj/actiune.

Cu Rosia Montana…acelasi lucru. Ai iesit la vreun miting de protest? Ai fost la Rosia Montana? Stii macar cine sunt persoanjele politice care au facilitat aceasta situatie? Daca nu, nu te da ecologist pe Facebook….e pacat.

E trist...e trist ca multora li se pare asa de cool sa lupte/ sustina ceva....cool si atat...ca in rest nu le prea pasa...

So, please, fii sincer cu tine...cu ceea ce esti si ce te reprezinta...ce iti place si poti sa faci...Nu arbora mesaje doar de dragul de a o face si lasa-i pe cei ce chiar actioneaza si gandesc sa vorbeasca de asta...Tara asta e oricum prea plina de eroi si martiri plini de decoratii, fara insa sa fi luptat vreo zi...e oricum plina de oameni care vorbesc despre lucruri pe care nici nu le cunosc si pentru care nici nu au vreo competenta...

Altruismul, curajul, implicarea e pacat sa ti le “speli” in public....mai bine tine-le pentru tine....